După ce un patriot de bine a publicat poza cu Nicușor Dan, europarlamentarii Victor Negrescu și Rareș Bogdan, consilierii prezidențiali Valentin Naumescu și Eugen Tomac și directorul SPP Lucian Pahonțu, luând masa pe terasa unui restaurant din Bruxelles, s-au pus trei întrebări:
a. ce caută pesedistul Negrescu cu președintele la masă;
b. ce caută conspiratorul USL-3 Rareș Bogdan cu președintele la masă;
c. ce caută șeful SPP cu președintele la masă. Răspunsul la a treia întrebare este eminamente greșit.
Nicușor Dan a bălmăjit că șeful SPP şi întreaga echipă de securitate au fost cu el pentru că asta e legea de protecţie a demnitarilor sau a preşedintelui. Țeapă. Legea 191/1998 de organizare și funcționare a SPP nu spune nicăieri că șeful serviciului este badigarda președintelui.
Conform art. 8 al Legii 191, directorul Serviciului de Protecţie şi Paza organizează şi conduce activitatea serviciului şi îl reprezintă în relaţiile cu ministerele şi cu alte organe ale administraţiei publice, cu instituţii şi organizaţii din ţara, precum şi cu organisme similare din străinătate.
Funcția lui Pahonțu este administrativă. Conform cutumelor, nu legii, directorul SPP poate fi văzut în proximitatea președintelui doar în timpul unor vizite istorice, summituri NATO, vizite de stat sau situații de criză majoră de securitate. N-a fost cazul, deoarece Nicușor Dan s-a deplasat la Bruxelles la o reuniune ordinară a Consiliului Europei.
Lucian Pahonțu se ține de președinte ca prima doamnă. I s-a insinuat sub piele ca scabia, de parcă Nicușor Dan urmează să fie răpit de teroriști și numai el poate rezolva problema cu tehnicile lui personale de luptă cu cuțitul, despre care voi vorbi mâine.
În Franța, protecția președintelui este asigurată de GSPR și diirectorul acestei structuri nu apare niciodată în preajma întâiului demnitar, ci doar coordonează misiunile, dar pe teren, alături de președinte, se află echipe rotative de zeci de ofițeri de poliție și jandarmi.
În Germania, de paza cancelarului și a președintelui se ocupă o divizie specială din cadrul Poliției Federale (Bundeskriminalamt – BKA), numită Sicherungsgruppe – Grupul de Securitate. Șeful BKA nu merge nicodată în misiuni de escortă a cancelarului sau președintelui.
Nu rămâne decât bănuiala întru totul justificată, că Pahonțu și-a depășit cu mult atribuțiile, făcând parte din primul inel informal al președintelui, cel care elaborează strategii politice pe plan intern și internațional.
Acest fapt este de o gravitate excepțională și poate avea consecințe incalculabile pe termen scurt și mediu, drept dovadă groapa politică în care a căzut țara, grație unor tactici proaste, inspirate de niște ageamii cu aere și pretenții de docți. Președintele este prea slab pentru a-și asuma responsabilitatea personală, pentru eșecul celor două propuneri de premieri. El este alimentat la o singură priză, racordată la sistemul statului profund.
Lucian Pahonțu este corp al statului profund și provine din trupele de securitate. Strategiile statului profund converg pe două direcții, una prin Departamentul Securității Naționale și alta prin Lucian Pahonțu și, până acum, n-au condus la nimic bun. Țara a rămas exact în punctul în care a lăsat-o CCR pe 6 decembrie 2024, când a fost anulat primul tur al alegerilor prezidențiale.
media advertising
